În data de 10 Decembrie 2019, ora 09.00, la sediul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) din Tulcea, a avut loc o întâlnire cu reprezentanții Asociației Club Bărci Motoare, organizație non-profit înființată la data de 18.12.2017 pentru a promova interesele proprietarilor de ambarcațiuni, a interacțiunilor dintre acestea cu oamenii, colectivitățile și mediul înconjurător.
Întâlnirea a fost solicitată de Asociația Club Bărci Motoare cu scopul de a purta un dialog pe subiecte legate de infrastructură și siguranță navală, inițiere de proiecte comune de marcare a traseelor din Delta Dunării, atragere de investiții, cursuri de navigație și acțiuni privind conduita conducătorului de ambarcațiune.
Subiecte propuse pentru dezbatere:
- a) Pe teritoriul deltei, posesorii de ambarcatiuni sunt obligati sa alimenteze cu combustibil de la un singur comerciant de carburant, mai ales ca toata lumea stie cat de proast este combustibilul acestor statii deoarece , tancurile sunt necuratate de ani buni iar apa din combustibul face deseori problemefunctionarii motoarelor ambarcatiunilor. De ce suntem obligati sa cumparam acest combustibil supra accizat ? Suntem nevoiti sa caram combustibil in bidoane de la statiile de pe uscat ca sa nu ne distrugem mtoarele ceea ce inseamna o greutate mai mare in barca, un glisaj mai greoi si valuri mai mari, consum mai mare, costuri mai mari, toate sunt mai mari.
- b) Carburantul consumat pentru navigatie pe teritoriul rezervatiei biosferei ar trebui sa NU fie purtator de acciza indifferent de scopul pentru care a fost achizitionat , turism, transport personae, transport de marfuri, interventie la avarie, pescuit etc.
- Fiecare conducator de ambarcatiune foloseste barca cu diferite scopuri. Pentru localnici, acesta reprezinta un mijloc de transport de pe urma caruia isi intretine familia, pentru altii este doar o pasiune sau vin sa pescuiasca in delta. Am prieteni care vin in delta, care nu stiu cum se leaga un ac, habar nu au sa pescuiasca la obleti dar vin sa se plimbe in delta deoarece le place in natura, le place sa se dea cu barca etc. Problema este ca nu exista locuri de acostare sufieciente iar cele care exista, majoritatea sunt private, fie ca proprietarii le-au cnstruit si amplasat cu fortele lor, fie comerciantii si le-au insusit pe cele realizate si amplasate de catre administratiile locale, pontoane realizate de altfel prin fonduri nerambursabile. Sunt deci necesare pontoane apartinand administratiilor locale, care sa fie accesibile tuturor vizitatorilor pentru perioade limitate de timp, pentru aprovizionare, scurte vizite, turism, cazuri de forta majora – necesitati medicale sau avarii . Aceste pontoane pot fi si cu plata generand astfel un venit constant pentru comunitatea locala.
Pe de alta parte toti cei ce tranziteaza Delta Dunarii, inclusiv localnicii, sunt nevoiti sa care sacii de gunoaie la cel mai apropiat sat/ sau sa-l ia cu ei cand pleaca spre casa si sa-l arunce la cea mai apropiata pubela de langa masina parcata la tarm. De ce nu exista mai multe spatii de colectare a deseurilor? Se propune infiintarea unui serviciu centralizat sau apartinand unora dintre administratiilor locale, de colectare a gunoiului direct de la turismul motorizat, sau de la locurile de campare. Acest serviciu poate fi contra cost, generand astfel profit pentru administratiile locale . Pentru eficienta , este necesar de asemenea intarirea controlului in ceeace priveste gunoiul, pentru ca in final toti cei care tranziteaza Delta sa apeleze la acest serviciu. - Venim in delta ca turisti, fie ca suntem romani sau din alte tari, majoritatea vin sa pescuiasca 2-3- 10 zile, pentru asta au nevoie sa campeze. Camparea este interzisa pe teritoriul rezervatiei exceptie cateva locatii , prin urmare cine ridica cortul va fi amendat daca va fi prins bineinteles . V-ati gandit sa ridicati aceasta restrictie si cum ati conditiona camparea in Delta Dunarii? Se pot stabili cateva zone de campare, in locatii care oricum sunt deseori ocupate in acest scop. Aceste zone, alese astfel incat impactul asupra mediului sa fie cat mai redus generand in acest mod de asemenea venituri pentru comunitati.
- O alta problema, de data aceasta in ceea ce priveste localnicii si nu numai, dar in principal localnicii deoarece ei se intalnesc cel mai des cu astfel de fenomene sa le spunem. Cum este posibil ca un localnic sau un alt trecator, risca un dosar penal daca pune mana pe o drujba si taie un copac cazut in apa din cauze naturale, de obicei dupa furtuna sau alte motive. Fie datorita batranetii acestuia, fie eroziunii malurilor, fie pus acolo intentionat de anumite persoane si aici fac referire la scopuri nu tocmai legale. Acel copac cazut in apa reprezinta un pericol din punct de vedere al sigurantei navigatiei. Fiecare dintre noi avem sau am avut prieteni care au murit decapitati sau au suferit vatamari grave datorita acestor obstacole.
Ce masuri se pot lua in aceasta privinta?
- Tot am ajuns la navigatie, as dori sa ridic o problema destul de grava in aceasta privinta si anume decolmatarile canalelor.
“Stipocul – canal deosebit de important – e inchis in cateva puncte de catre ciobanii sibieni care au trantit peste el structuri , sa-si poate trece oile in plauri la pascut. Canalul lipoveni, anul trecut a fost decolmatat prost pe banii satenilor deoare au facut sesizari la arbdd si i-au lasat cu ochi-n soare, decolmatat prost pentru ca atati bani au avut sa inchirieze un utilaj cu bratul mai scurt restul utilajelor fie avea un prêt mai mare fie erau ocupate.
In urma cu 20 de ani Fortuna avea trei metri de apa . Acum nu o mai poti trece cu barca . Trei Iezere , Isac , Radacinosu , Babina , Matita , Merhei , Fostele bazine de pe Stipoc , Periprava , etc , etc , etc , etc , sunt in aceeasi situatie si asta se datoreaza colmatarii canalelor de lagatura.
Digul de piatra – total nejustificat – de la Uzlina rupe cizme si elicii ca la concurs.
Canal 20 , Gorgova – Mila 23 ! In curba stransa sunt de vreo 20 de ani (!!!!!!!!!!!!) structuri infipte-n substrat . S-au spart acolo sute de barci. Localnicii stiu aceste obstacole si le mai feresc dar ce facem cand vine un turist in vacanta in delta si nu cunoaste aceste obstacole ?”
- Fenomenul colmatarii canalelor de lagatura ulterior si a bazinelor enumerate mai sus, face ca resursa pisciola din delta sa scada drastic, colmatarile acestor bazine face ca pestele sa migreze pe bratele principale si sa scada reproducerea. Bineinteles ca rarefierea resursei acvatice se datoreaza mai multor factori, acesta semnalat de mine fiind unul si cel mai important.
Sau secat bazine intentionat in favoarea agriculturii si pasunatului. Este o rezervatie dar facem agricultura si o mai practicam si cu substante interzise substante ce ajung tot in apa.
- Asociatia, prin membri sai a tatonat cateva canale si lacuri din Delta in vedrea verificarii marcajelor si denumirea acestora. Din pacate marcajele gasite sunt vechi, ruginite, nu se mai cunoaste nimic, vizibilitatea acestora este obstructionata de vegetatie sau aceste marcaje/pancarde numai exista. In acest scop, Asociatia a dorit sa acceseze fonduri nerambursabile ca in parteneriat cu ARBDD sa marcheze intrarile, iesirile de pe lacuri si canale, din pacate, acest proiect a fost depus de ARBDD in acea perioada, ne putand exista 2 proiecte de acest gen in acelasi teritoriu si cu acelasi scop. Acest proiect depus de ARBDD a fost aprobat de catre uniune dar nu a fost pus in aplicare nici in ziua de azi, banii fiind returnati. Cum si de ce s-a intamplat acest lucru? Si tot legat de aceste marcaje as dori sa fac referire la limitarile de viteza impuse de ARBDD precum si la radarul deltei (pistolul radar) care din punctual nostru de vcedere, ne existand marcaje, acest radar este illegal, chiar daca se zvoneste ca a fost sau este un proiect pilot dar totusi sau aplicat amenzi.
- Turismul in delta dunarii.
Din nefereicire in ziua de azi, turismul nu se mai practica adecvat. Se folosesc ambarcatiuni mari de tip corsar, pline cu turisti, asta insemnand greutate in barca, glisaj, valuri mari, viteza deoarece o barca neglisata si grea face valuri mari , tot odata, acelasi tip de barca glisat pe canele mici sau pe lacuri, acestea fiind in mare parte aproape colmatate, distrug flora Deltei. In aceasta privinta, as dori sa vin cu o propunere: Crearea de debarcadere in puncte prinipale, spre ex Mila 23, Caraorman, de unde pasagerii vor fi debarcati si preluati in barci mici de tip lotca/laguna , dotate cu motoare mici care fac mai putine ravagii. Prin aceasta masura, putem incuraja si localnicii sa numai practice tursimul la negru, acestia din urma, pot incheia parteneriate cu pensiunile. Pe de alta parte tot legat de turism si ghizi, o alta propunere ar fi , infiintarea sau reactivarea asociatiilor de ghizi turistici si subventionarea cursurilor de ghid, ca localnicii sa poata functiona conform legislatiei in vigoare ca un ghid turistic acreditat. - To legat de turism as dori sa propun, pe langa crearea de noi spatii de acostare accesibile tuturor gratuit sau macar contracost, facilitarea “Serviciilor , de alimentare cu apa potabila , descarcari WC-uri chimice., Standardizarea balizelor pentru plasele in deriva folosite pe Dunare precum si amplasarea de balize pentru marcarea senalelor navigabile, atat pe bratele principale precum si pe lacuri.
- Pentru buna desfasurare in siguranta a navigatiei as sublinia ca amplasarea si semnalizarea plaselor de pescuit comercial sa se faca totusi conform regulamentului. Aceste plase, deseori sunt amplasate foarte des in gura canalelor, blocand practic senalul navigabil.
- O alta sugestie referitoare atat la navigarea in delta dunarii precum si la pescuitul sportiv cat si la cel commercial, as sugera controale mai dese si amenzi drastice in ceea ce priveste acest aspect. Suntem constienti ca navigarea haotica, pescuitul haotic tine de bunul simt, din pacate este cam tarziu si imposibil sa facem educatie in aceste domenii, dar cred insa ca acestasta masura propusa ar da rezultate pe toate fronturile.
Alte subiecte.
MINUTAÎNTÂLNIRII CU REPREZENTANȚII ASOCIAȚIEI CLUB BĂRCI MOTOARE10 Decembrie 2019, ORA 09.00Sediul ARBDD, Tulcea …
Publicată de ARBDD – Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii pe Miercuri, 11 decembrie 2019